duminică, august 15

suflete pierdute


Când a început totul? De când mă minţi frumos? De unde atâta ipocrezie, atâta ură?
Datorită ţie acum ştiu sigur că persoana la care te aştepţi cel mai puţin,chiar deloc .. răneşte. (ştiu:trist) Doare adevărul,recunosc. Nu am vrut să vă ascult şi uite că .. aveaţi dreptate. M-am încăpăţânat să cred în ceva ce nu exista. Promit însă să fie ultima; de azi nu mai există speranţă între noi. Sper că ţi-e bine aşa, eu sunt ok, nu-ţi fă griji .. nu vreau persoane false lângă mine.
(Probabil aveai dreptate când spuneai că voi pleca.. Nu te-aş fi lăsat,oricum! După atâtea şi-atâtea vorbe,promisiuni ai făcut-o tu înaintea mea..)
Şi cum ţi-am mai spus:un şut în fund e-un pas înainte! (...) Ne rămân amintirile,confesiunile.. din partea mea sunt în siguranţă,nu ştiu cum e la tine. Îmi pare rău; simţeam să-ţi spun asta.
De azi sunt doar visuri uitate.. poate pentru totdeauna,copil. Sper să nu regreţi nimic. Sper să nu treci prin asta cu nimeni. N-o să mai cred..

2 comentarii:

  1. ti-am zis ca o sa fie bine :*
    eu aici, tu acolo, va fi bine :*
    lasa, o sa se intoarca roata si de partea noastra ; si atunci nu o sa ne pese noua :*
    te iubesc si... nu mai pune totul la inima, nu merita :*

    RăspundețiȘtergere
  2. da,suntem doua. azi si-ntotdeauna. multumesc din suflet. te iubesc. am inteles ca nu trebuie sa ne 'pierdem' timpul cu cei care spun "imi pare rau" si o fac a doua oara.. ba chiar la nesfarsit.

    RăspundețiȘtergere